Mass-media susţine ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

Ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitaţi a devenit in ultima vreme subiect important pentru presa de la noi. Ne bucurăm ca si presa este alaturi de acesti oameni si ca incearca pe cit e posibil sa promoveze importanta ratificarii acestui document. JURNAL TV nu a ramas indiferent fata de problemele persoanelor cu dizabilitati din Republica Moldova, semnind Petitia pentru Ratificarea Conventiei ONU privind drepturile acestora, adresata Parlamentului. Tot aici amintim ca si prezentatoarele PRO TV – Lorena Bogza si Oxana Iuteş si-au pus online semnatura pentru ratificarea Conventiei ONU, pe cauza lansata pe facebook.com intitulata “Drepturi REALE persoanelor cu dizabilitati”. 

* Neavand drepturi reale, cele peste 170.000 de persoane cu dizabilitati din Republica Moldova formeaza cea mai vulnerabila categorie sociala. *Persoanele cu dizabilitati din Republica Moldova nu mai pot fi marginalizate si izolate la nesfarsit de restul societatii. *Ratificarea de catre Moldova a Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati le va oferi drepturi reale si demnitate umana. *Ratificarea Conventiei va oferi persoanelor cu nevoi speciale acces la spatiu public, informatie, educatie inclusiva, munca etc. *SEMNEAZA şi TU PETITIA PENTRU RATIFICAREA CONVENTIEI!

Ion din nou în vizorul presei… şi în grija preşedintelui

Ion Balan a devenit din nou protagonistul presei nationale, de aceasta data al presei scrise.

Ziarul Moldova Suverana a publicat saptamina aceasta un articol prin care descrie mai multe detalii din viata lui Ion, prietenul nostru din satul Stefanesti, raionul Floresti.

“Ion Balan nu l-a vazut pe Presedintele tarii Vladimir Voronin in realitate, insa a fost placut surprins sa afle ca seful statului il cunoaste si ii poarta de grija.”- incepe articolul din paginile rubricii sociale a ziarlui Moldova Suverană.

Daca vreti sa aflati mai multe detalii, cititi aici.

Ion alături de mama

Ion Balan – pedagogul de la care ai ce învăţa

Ion Balan

“Anul şcolar a început şi pentru Ion Balan, din satul Ştefăneşti, Floreşti. Astăzi el, a venit la liceul, pe care l-a absolvit recent, în calitate de laborant. Soarta lui Ion însă e diferită de cea a semenilor săi. Pînă mai ieri venea la lecţii, iar acum la serviciu , în căruciorul cu rotile.” – aşa a început reporterul de la Moldova1 să relateze ştirea depre unul din prietenii noştri (participant al PHOTOVOICE) – Ion Balan. Pentru mai multe detalii poti vedea intregul reportaj aici la MOLDOVA1.

Lucru care putin ne-a descurajat in utilizarea termenilor din titlul reportajului, ne pare bine ca mass-media este cointeresată in realizarea acestor tipuri de materiale, in care scoate in vizor starea de lucruri a persoanelor cu deficiente din întreaga republică, dar rugam dragi jurnalisti sa fiti mai atenţi in utilizarea termenilor, felul cum îi numiti pe acesti oameni. Termenul de “invalid” demult nu mai este utilizat in limbajul de specialitate, la nivel internaţional deja s-a adoptat utilizarea termenilor de “Persoana cu dizabilităţi”, “cu nevoi speciale”, “cu deficiente anumite”- aşa că lasa-ti acest termen sa se ascunda in actele invechite si sovietizate ale vremii, voi sunteti acei ce informati publicul. Încercaţi să aduceţi la cunoştinţa tuturor sa nu mai utilizeze acest termen de “nevalabil” (invalid)- pentru ca fiecare dintre noi este valabil pentru ceva in viata asta atita timp cit traieste!

Nu vă supăraţi, e doar o sugestie ca sa fiti mai atenti pe viitor, ca aceste persoane cind vor privi emisiunile realizate de voi sa se simta cu adevărat eroi, nu victime, pentru ca în esenta realizarea materialului e foarte bună, doar ca cu titlul mai aveti de lucrat! Sperăm că pe viitor să apara cit mai multe reportaje de acest tip, materiale in care sa relatati si partea buna a lucrurilor… despre realizarile si capacitatile persoanelor cu nevoi speciale spre exemplu!

Primul modul PHOTOVOICE în Moldova a luat sfîrşit

În perioasda 12-15 august 2009, în incinta Hotelului “Zarea” din Chişinău s-a desfăşurat primul modul al Programului PHOTOVOICE pentru persoanele cu dizabilităţi din Moldova, program organizat sub egida Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi.

Programul a are ca scop familiarizarea participanţilor cu diferite tehnici de fotografiere, analiza fotografie, scrierea unei legende (captions) a fotografiei, etc. De asemenea persoanele cu dizabilităţi au reuşit în acest prim modul să înveţe principiile şi regulile de organizare a imaginii în prim plan, au practicat şi tehnicile perspectivei liniare prin care este reprezentată forma şi mărimea relativă a elementelor unei imagini, la fel au realizat fotografii conform spectrului luminii solare cît şi a contrastului culorii în sine.

Drept instructor al primului modul PHOTOVOICE a fost fotograful Nicolae Pojoga, lector superior la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării USM. Instructorul a ţinut să menţioneze celor 15 participanţi că “Orice fotografie reprezintă un mesaj oarecare, şi anume unul artistic, ceea ce face să vibreze sufletul privitorului şi îl face să simtă emoţia reprezentată.”

Participanţii sunt încîntaţi de desfăşurarea unui astfel de program şi speră ca fotografiile realizate de ei să elucideze obiectiv problema dizabilităţii în Republica Moldova şi să aibă un impact pozitiv asupra întregii societăţi.

Ce-l de-al doilea modul al Programului PHOTOVOICE va demara peste o săptămînă, începînd cu data de 25 august 2009, şi va avea drept instructor un reprezentant CERE (Centrul de Resurse pentru participare publică), România.

Proiectul este realizat cu suportul financiar al Misiunii OSCE în Moldova.

Şcoala de vară « Angajarea civică a persoanelor cu dizabilităţi » a luat sfîrşit

După cum ştiţi, în perioada 2-8 august 2009 la Holercani, sub iniţiativa Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi a fost desfăşurată Şcoala de Vară intitulată « Angajarea civică a persoanelor cu dizabilităţi ». Şcoală la care tinerii cu dizabilităţi au avut oportunitatea de a învăţa « altfel», de a acumula cunoştinţe şi abilităţi noi în mecanismele de participare şi responsabilitate, precum şi dezvoltarea abilităţilor de lider în vederea manifestării unei atitudini asertive şi pro-active în apărarea drepturilor lor. Şcoala de Vară, 2-8 august 2009, Holercani
Au fost organizate diverse traninguri şi jocuri interactive pe teme ca: advocacy şi leadership, rolul şi imaginea ONG-urilor, relaţia cu mass-media şi metode creative de sensibilizare a publicului etc.
Deoarece scopul urmărit al acestei Şcoli este implicarea tinerilor cu dizabilităţi în activitatea ONG-urilor, participanţii, după absolvirea şcolii, trebuie să realizeze un „mini-proiect” tematicile carora au fost alese pe parcursul activităţilor şi prin care se vor valorifica cunoştinţele şi abilităţile învăţate la Şcoala de Vară.
Pe parcursul celor cinci zile de tabără, participanţii au avut ca oaspeţi pe dr. Dolapo Ogunbawo, manager de programme, Centrul de Leadership prin Învăţare, Marea Britanie,Dolapo Ogunbawo
Andreea Firastraeru, Advocacy şi Lobby în ONG-uri, RomâniaAndreea Firastraeru
Boris Gîlcă, doctor în medicină, Reprezentant adjunct în RM, Fondul ONU pentru Populaţie. Boris Gîlcă

Marina Pertean, unul din cei 15 participanţi ai Şcolii de Vară a ţinut să menţioneze : « Mi-a plăcut foarte mult Şcoala pentru că am avut ocazia să cunosc multe personalităţi şi să aflu foarte multe amănunte şi poveşti interesante din lumea peroanelor cu dizabilităţi de care unii nici nu au auzit. Această Şcoală este una deosebit de interesantă şi cred că merită să vii la Holercani cu aceşti organizatori în fiecare an. Îmi pare rău că cele cinci zile de program au trecut aşa de repede ! »

« Chiar dacă am primit responsabilitatea de a realiza un mini proiect, sunt foarte multumit de cele studiate aici, şi mai ales că voi putea împărtăşi cele acumulate cu colegii şi prietenii din ONG-ul la care activez.» – a mai adăugat Maxim Alexandriuc, participant al şcolii de vară din partea Centrului de Zi « Speranţa ».

Amintim că acest proiect a fost realizat cu sprijinul financiar al Oficiului Băncii Mondiale din Moldova.

Doar aici: Consiliere Psihologica GRATUITĂ pentru persoanele cu dizabilităţi

Aici pe blogul Initiativei, am creat o noua rubrica TU si PSIHOLOGUL tău, (partea dreaptă, colţul de sus al blogului), spatiu virtual in care orice persoana cu dizabilităţi poate primi raspuns la o intrebare ,sau soluţii la o problemă.

Psihologul care a venit cu sugestia şi este gata să vă raspundă la întrebări este dra Tatiana Goraş, licenţiată în psihologie, ULIM.

Tu şi PSIHOLOGUL tău

Primul subiect propus spre discuţie este “Tu şi DIZABILITATEA ta” – acceptarea de sine!

Pentru detalii te invitam sa accesezi rubrica susnumita, precum si sa lasi impresiile tale referitoare la viaţa, activitatea şi sufletul persoanelor cu dizabilităţi!

Nu uita: Consilierea psihologică online pentru persoanele cu dizabilităţi este GRATUITĂ!

Deci, Nu fi indiferent – IMPLICĂ-TE!

Photovoice pentru persoanele cu dizabilităţi din Moldova

Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi organizează, în premieră pentru Republica Moldova, un proiect de Photovoice (Vocea fotografiei) pentru persoanele cu dizabilităţi. Proiectul este realizat cu suportul financiar al Misiunii OSCE în Moldova.

Proiectul Photovoice îşi propune să instruiască 15 persoane cu dizabilităţi şi părinţi ai copiilor cu dizabilităţi ca să poată folosi aparatul de fotografiat şi fotografia propriu-zis ca o metodă de participare publică. Participanţii vor face mai multe fotografii, însoţite de istoriile din spatele lor, care ulterior vor fi prezentate în cadrul unor expoziţii publice. Prin utilizarea imaginii şi a textului, persoanele cu nevoi speciale vor învăţa să-şi exprime opiniile privitor la problemele de care ei se confruntă şi, în acest fel, vor avea ocazia să participe la procesul de influenţare a deciziilor publice.

La acest proiect pot participa persoane cu dizabilităţi, care au împlinit deja vîrsta de 14 ani şi părinţi ai copiilor cu dizabilităţi. Se va acorda prioritate candidaţilor care sînt angajaţi sau activează în calitate de voluntari în cadrul unui ONG. Sînt încurajaţi să participe, în egală măsură, persoane cu nevoi speciale din toate localităţile Republicii Moldova, inclusiv UTA Găgăuzia şi regiunea transnistreană. Cursurile de instruire vor fi conduse de experţi recunoscuţi în domeniu şi se vor desfăşura în oraşul Chişinău.

Procedura de înregistrare:
Pentru înregistrare sînteţi rugaţi să expediaţi CV-ul şi formularul de participare pînă pe data de 7 august 2009 pe adresa de E-mail: info@advocacy.md. În baza dosarului de participare vor fi selectaţi 15 participanţi. Doar participanţii selectaţi vor contactaţi.
Formularul de participare şi agenda cursului de instruire Photovoice este disponibil pe Internet la adresa: www.advocacy.md
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să ne contactaţi.
Persoana de contact: Ion Bulicanu
E-mail: ion.bulicanu@advocacy.md
Tel/fax: 022 287090

Training de liderism pentru ONG-uirle din domeniul persoanelor cu dizabilităţi

Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi organizează pe data de 3-5 august 2009 un training în leadership şi managementul ONG pentru liderii organizaţiilor care activează în domeniul persoanelor cu dizabilităţi. Proiectul este realizat cu suportul financiar al Misiunii OSCE în Moldova.
Scopul training-ului este de a consolida capacităţile organizaţiilor care activează în domeniul persoanelor cu dizabilităţi, în special a celor din cadrul Iniţiativei pentru ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
Training-ul va avea loc la pensiunea Holercani şi va fi condus de experţi recunoscuţi în domeniu din România şi Marea Britanie.
Pentru a vă înscrie la acest training sau pentru a afla mai multă informaţie vă rugăm să ne contactaţi.
Persoana de contact:

Ion Cibotărică
tel/fax (0 22) 28 70 90
mob: 079670790
ioncibotarica@advocacy.md

Interesul tinerilor englezi faţă de copiii cu dizabilităţi din Republica Moldova

E mijloc de vară… la ce se poate gîndi un copil mai frumos decît la vacanţă, distracţie, natură, prieteni, şi noi experienţe. Anume la aceste lucruri s-au gîndit cei peste 20 de adolescenţi ai Centrului de Zi Speranţa, copii cu dizabilităţi, cu vîrste cuprinse între 11 şi 19 ani, unindu-se toţi într-o echipă, în tabara de vară de la Vadul lui Vodă. Tabăra s-a desfăşurat în perioada 1-10 iulie 2009, timp în care aceşti copii au reuşit să se odihnească din plin alături de semenii lor, legînd prietenii de durată cu restul detaşamentelor aflate în aceeaşi staţiune situată pe malul Nistrului.
Concursuri, devize şi detaşamente
Sub deviza „ Gaşca noastră-i zbînţuită / Niciodată nu-i zdrobită / Împreună cînd suntem / Noi pe toţi îi cîştigăm”, detaşamentul GAŞCA al copiilor cu dizabilităţi a reuşit să obţină cele mai frumoase rezultate în urma concursurilor de dans, poveste, glume, şah, etc. desfăşurate. Fiind departe de agitaţia cotidiană, alături de părinţii însoţitori şi instructorii profesori, copiii cu dizabilităţi au reuşit să se integreze într-un program bine structurat, distractiv, în care au învăţat lucruri utile îmbinate cu multe surprize într-un mediu pe cît se poate de natural, frumos şi sănătos.
Viaţa copiilor în colectivitate
D-na Ala Ştefîrţă, mama unui copil cu deficienţe locomotorii aflat în tabără ca însoţitor, spune că: „ În tabără colaborarea dintre noi ca supraveghetori şi copii este una foarte bună. Viaţa acestor tineri în colectivitate ajută la formarea unei personalităţi puternice, la creşterea încrederii în forţele proprii, la dezvoltarea iniţiativei şi a uşurinţei în comunicare, la învăţarea mai rapidă a unei limbi străine, oportunitate ce aceşti copii au avut-o aici, fiind vizitaţi de un grup de elevi din Marea Britanie.”

intilnirea cu tinerii englezi

Tinerii englezi în vizită la noi
Adolescenta, Ana Ungureanu de 15 ani, a rămas şi ea foarte impresionată de vizita tinerilor englezi, dar mai ales de atitudinea acestora faţă de persoanele cu dizabilităţi. În timp ce afirma acestea, Anişoara ţinea strîns la piept „jucăria-elefant” primită din mîna unei eleve din London, care de emoţii a şi scăpat cîteva lacrimi. Întrebată de ce plînge, Vicky Hosketh din Anglia, ne-a mărturisit că este copleşită de emoţie şi că niciodată în viaţă nu a văzut atîţia copii cu dizabilităţi pentru care ea nu poate face nimic. Notîndu-şi mai multe date de contact ale copiilor, Vicky spune că vrea neapărat să menţină corespondenţa cu ei, şi le promite că poate la una din taberele viitoare să aducă diferite idei noi în care copii cu nevoi speciale din Republica Moldova ar putea fi implicaţi.
Nimic fără aportul lor
Profesorii Ecaterina Golovatîi, Mariana Zaiţ şi Doiniţa Guci şi-au dat silinţa în fiecare zi ca orice copil din detaşamentul lor să participe activ la diverse activităţi sportive, artistice, educative, etc. să aibă un program de odihnă bine stabilit, alături de mesele de peste zi şi gustările între mese, precum şi activităţile de creativitate la care s-au implicat şi dumnealor cu drag.
Impresii de neuitat
Veronica Filipaşco, unul din cei peste 20 de copii ai grupului GAŞCA, întrebată cu ce amintiri se întoarce acasă, ne spune : „Pentru mine tabăra este o experienţă deosebită deoarece am învăţat lucruri noi şi m-am distrat alături de persoane pe care nu le văzusem poate niciodată în viaţă, dar care aveau ceva de spus şi erau dornici de o schimbare în bine pentru viaţa pe care o ducem noi ca copii cu dizabilităţi. Am fost aproape de Chişinău, dar departe de zgomot, caldură şi asfalt fierbinte… Mi-am făcut mulţi prieteni şi acesta este unul dintre motivele pentru care cred că această tabără fost într-adevăr ceva binevenit în viaţa mea.”
Autor : Mariana Ţîbuleac

Glasul copiilor…

Astăzi în adresa mea de email am primit un articol scris cu atîta înţelepciune de o fetiţă pe nume Diana. La cei 15 ani ai săi, (ca să vă deschid parantezele) Diana e deja poetă… dar despre asta voi veni cu detalii în unul din articolele curente Acum vă las să citiţi aceasta:

Strigătul copiilor cu dizabilităţi: Am şi eu dreptul !

Conform Articolului 23, alineat 3 Convenţiei Internaţionale cu privire la Drepturile Copiilor se stipulează: „Recunoscând necesităţile copilului cu nevoi speciale, conform paragrafului 2 al prezentului articol, ajutorul furnizat va fi gratuit de fiecare dată când este posibil, ţinând cont de resursele financiare ale părinţilor copilului sau ale acelor, care îl îngrijesc şi va fi astfel conceput încât copilul să aibă efectiv access la educaţie, la formare, la servicii de îngrijire a sănătăţii, la servicii de recuperare, la pregătire pentru o angajare în muncă şi la mijloacele de recreare, de o manieră corespunzătoare care să conducă la o integrare socială şi o dezvoltare individuală cât se poate de complete, astfel incluzând dezvoltarea sa culturală şi spirituală”
Integrarea în societate este foarte importantă pentru copiii cu nevoi speciale: ea îi ajută să nu acorde prea multă atenţie micii incomodităţi pe care o au şi să se bucure de fiecare clipă trăită pe acest pământ.
„Fiecare copil, indiferent de abiltăţile sale fizice, trebuie să fie membru al societăţii noastre, care vrea să fie una europeană şi democrată” – susţine doamna Viorica Cojocaru, actualmente director executiv al Centrului de Zi „Speranţa”.
O societate democrată presupune, în primul rând, oportunităţi egale pentru toţi copiii, ceea, ce, spre regret, în Republica Moldova se realizează cu greu.
În aceeaşi ordine de idei putem menţiona că „Problema integrăriii sociale a copiilor cu nevoi speciale este un subiect actual în zilele de astăzi , deoarece sunt foarte mulţi copii cu probleme în societatea noastră, copii care suferă. Pentru ei nu sunt create condiţii speciale, nu se ţine cont de necesităţile lor în majoritatea cazurilor.” Astfel, aceşti copii, deşi sunt în cea mai mare parte foarte capabili, deştepţi, nu sunt integraţi şi nu participă activ în viaţa socială – susţine Ala Cojocaru, logoped, Centrul de Intervenţie Precoce „Voinicel”.
Într-adevăr, una dintre cele mai mari necesităţi ale copilului cu nevoi speciale este să comunice şi să-şi petreacă timpul liber alături de semenii săi. Noi nu înţelegem uneori că el este în primul şi în primul rând, un copil ca toţi copiii şi merită să crească şi să se distreze lângă noi.
Tot doamna Ala Cojocaru adaogă la cele spuse că „Unii copii resping din compania sa semenii lor cu nevoi speciale din cauza că nu sunt informaţi, nu cunosc problema şi cauza ei, sau au auzit de la maturi (părinţi) informaţie greşită.”
V-aţi întrebat vreodată de ce este necesar să convingem societatea că dreptul copiilor cu nevoi speciale de a fi împreună cu semenii lor poate şi trebuie să fie respectat? Acelaşi logoped al Centrului de Intervenţie Precoce „Voinicel” ne răspunde: „E nevoie de informarea societăţii şi participarea copiilor cu nevoi speciale la diferite activităţi, pentru a demonstra tuturor celor care încă nu cunosc că copiii cu nevoi speciale sunt ca toţi copiii, deseori chiar şi mai buni!”
La sfârşit aş vrea să spun, că noi suntem în stare să depăşim acest obstacol şi să tindem împreună cu semenii noştri spre ceva înălţător şi nobil, doar ÎMPREUNĂ VOM REUŞI!

Articol realizat de Diana Jalbă,
15 ani, copil cu nevoi speciale