Conceput doar pentru acordarea asistenţei tehnice, începând cu ianuarie 2012  beneficiarii vor putea beneficia şi de asistenţă  financiară. Suportul financiar  presupune crearea unui Fond de susţinere a iniţiativelor antreprenoriale (FSIA), destinat PDV, precum şi a unui Fond de co-finanţare a salariilor pentru PDV angajate (FCS).

Fondul de susţinere a iniţiativelor antreprenoriale (FSIA)

Scopul creării FSIA este de a stimula procesul de auto-angajare şi de a crea oportunităţi de lansare a afacerilor de familie, contribuind astfel la reducerea sărăciei, mai ales, în rîndul PDV din mediul rural. Valoarea totală a acestuia constituie 20.000 euro. Suma maximă care poate fi acordată unui benefiaciar este de 1.000 euro, aceasta incluzînd 50 la sută – grant şi 50 la sută – suport rambursabil.

La program pot aplica persoane cu deficienţe vizuale care au o idee de afacere fezabilă, dispun de resurse proprii de co-finanţare, precum şi de abilităţi manageriale şi tehnologice. Tipurile de investiţii şi cheltuieli eligibile se referă la domenii de activitate antreprenorială în agricultură, servicii, producere, comerţ,.

Pentru a obţine finanţare, beneficiarii vor depune  un dosar constituit din: Plan de afaceri, Cerere de finanţare, Act de justificare a necesităţii de finanţare, Act-garanţie asupra imobilului/terenului pe/în care vor fi realizate investiţiile, Declaraţie pe proprie răspundere de asigurare a co-finanţării de către  solicitant. Beneficiarii vor fi asistaţi în procesul de elaborare a dosarului de către echipa proiectului, iar după depunerea acestuia, o comisie de evaluare, formată din trei experţi, va lua o decizie pro sau contra acordării asistenţei financiare. Etapa de monitorizare post-financiară va include o evaluare a eficienţei afacerii, a impactului asupra bunăstării beneficiarului, precum şi a numărului de locuri de muncă create.

Pînă la moment, 35 aplicanţi ai proiectului au beneficiat de cursuri de instruire în domeniul planificării afacerii, iar  zece dintre aceştea au beneficiat de asistenţă tehnică în  planificarea afacerii, accesarea creditelor  bancare şi a grant-urilor, asistenţă financiară în achiziţionarea echipamentului şi ajustarea locului de muncă.

Conform unui studiu realizat de către Organizaţia Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi,in  ţările în curs de dezvoltare, doar 19 la sută dintre proiectele de suport în afaceri oferă granturi, 50 la sută oferă împrumuturi, iar 31 la sută – oferă un suport financiar combinat dintre grant şi îmrumut  Conform acestui studiu, grant-ul este cel mai indicat pentru susţinerea persoanelor cu venituri mici, cu puţine cunoştinţe în domeniul antreprenoriatului şi lipsa unor bunuri materiale oferite în calitate de gaj. Pe de altă parte, deşi asistenţa sub formă de grant e mai accesibilă pentru categoriile sărace, aceasta fortifică  tendinţele beneficiarilor de a primi doar sprijin caritabil fără a-şi asuma riscuri.

Fondul de co-finanţare a salariului (FCS) pentru PDV angajate

Scopul creării fondului este de a contribui la creşterea nivelului de incluziune a PDV pe piaţa muncii din Repubica Moldova, prin intermediul stimulării angajatorilor. Acest mecanism este, totodată, o măsură de susţinere a persoanei cu dizabilităţi vizuale la locul de muncă, pe parcursul perioadei de probă, timp, în care performanţa profesională a acesteia este scăzută, din cauza noilor atribuţii neînsuşite.

Co-finanţarea salariului este una dintre etapele de asistenţă în incluziunea  profesională a PDV, pe lîngă cele de identificare a capacităţii de muncă şi a nivelului de pregătire profesională a beneficiarului; asistenţă în elaborarea demersului de angajare, accesarea ofertelor de muncă, mediere şi monitorizare post-angajare.

Valoarea Fondului de co-finanţare a salariilor anagajaţilor cu dizabilităţi vizuale  constituie 10.000 euro, incluzînd şi costuri de ajustare a locului de muncă. Astfel, persoana cu dizabilităţi vizuale angajată, după încheierea unui contract de muncă pentru o perioadă de minimum, şase luni, va beneficia de co-finanţarea salariului în valoare de pînă la 50 la sută din salariul brut oferit lunar de către angajator, pe parcursul a trei luni.

Pînă la moment, 50 aplicanţi ai proiectului au beneficiat de ateliere de instruire în scopul elaborării demersului de angajare (CV, scrisoare de intenţie, interviu de angajare), precum şi de instrumente de accesare a unui loc de muncă (Buletin informativ oferte de muncă selectate, mediere electronică, telefonică, Centru de Resurse privind Piaţa Muncii), iar opt dintre aceştea au fost angajaţi.

Necesitatea creării fondurilor de suport financiar reiese din numărul relativ mare – o treime din cele peste 9 mii persoane cu deficienţe vizuale înregistrate, cu capacitate de muncă mai mare de 25 la sută şi un nivel suficient de pregătire profesională, precum şi din cauza  lipsei încrederii de a risca cu resursele finaciare proprii, atît din partea beneficiarului, cît şi din partea angajatorului.

Programul de Asistenţă în Afaceri şi Angajări pentru Nevăzători este unicul proiect de acest fel în Moldova, continuitatea căruia va fi asigurată, inclusiv, după  finalizarea lui în luna aprilie 2013.

Pentru mai multe informaţii despre proiect, accesaţi site-ul: www.csbn.md

Veronica Volcov, responsabil  Comunicare
tel: 72-32-98, office@csbn.md

Societatea Orbilor din Moldova

MD-2012, Chișinău, Republica Moldova, str. Columna, nr. 101

Tel:  + 373 22 225191, 22 222789;  Fax: + 373 22 224116

 www. som.md; e-mail: dcsom@mtc.md

COMUNICAT INFORMATIV                                                                 16 decembrie 2011

Cum sistemul Braille mi-a influenţat viaţa

Concursul Naţional de Eseuri Braille, la a doua ediţie

 La 23 decembrie are loc a doua ediţie a Concursului Naţional de Eseuri Braille, cu genericul „Cum sistemul Braille mi-a influenţat viaţa”, dedicat persoanelor cu dizabilităţi vizuale, utilizatori ai sistemului reliefo-punctat. Acesta reprezintă etapa de preselecţie a participanţilor la Concursul Internaţional de Eseuri Braille ONKYO, desfăşurat anual sub egida Federaţiei Internaţionale a Nevăzătorilor, cu sprijinul  Onkyo şi Braille Mainichi.

Scopul competiţiei constă în crearea unei conexiuni între sistemul Braille şi tehnologiile informaţionale de acces prin intermediul sunetului pentru persoane cu deficienţe vizuale, sensibile la comunicarea între oameni. Obiectivele concursului naţional se referă la promovarea scrierii şi cititului în relief punctat şi includerea acestuia în programele de studiu şi reabilitare, sensibilizarea autorităţilor în sensul includerii asistenţei cu tehnologii de accesibilitate vizuală (mijloace tiflo de scriere şi citire Braille, transcrierea în relief a inscripţiilor de interes public, sonorizarea informaţiei de interes public în transportul în comun etc.), drept prioritate în procesul de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv, vizuale.

Conform regulamentului, competiţia a fost lansată în luna februarie şi s-a desfăşurat pe parcursul întregului an, în două etape. Participanţii la concurs au prezentat un eseu la tema  „Cum sistemul Braille mi-a influenţat viaţa”, data limită de expediere al căruia a expirat la unu decembrie. Cea de-a doua etapă, desfăşurată la 23 decembrie, constă din probe de scriere cu stilus (punctator) şi placă Braille, tehnoredactare la maşina de cules, citire contra cronometru, precum şi un concurs cu întrebări din domeniul istoriei sistemului Braille.

În 1824, francezul Louis Bralle a elaborat sistemul de scriere care îi poarta numele, sistem, care are un caracter universal, deschizînd, astfel, larg porţile accesului la instruire şi educaţie al nevăzătorilor din întreaga lume.

Conform standardului CPM (cuvinte per minut), un nevăzător poate citi pînă la 120 cuvinte Braille per minut. În Moldova sunt circa 1.500 cunoscători ai sistemului Braille şi doar o treime dintre aceştea sunt utilizatori activi.

Societatea Orbilor din Moldova este o organizaţie neguvernamentală, creată , acum, 65 ani, misiunea căreia constă în protecţia drepturilor persoanelor cu  dizabilităţi vizuale şi promovarea incluziunii sociale a acestora. Actualmente, organizaţia numără peste 9 mii de membri.

Eveniment:                   Concursul Naţional de Eseuri Braille  „Cum sistemul Braille mi-a influenţat

viaţa”

Locul desfăşurării:      mun.Chişinău, str. Drumul Viilor 36/2 ,  Sala bibliotecii, Centrul Naţional

de Informare şi Reabilitare al Societăţii Orbilor din Moldova

Timpul:                          Vineri, 23 decembrie, ora 10.00

Contacte:                       Nicolae Ciobanu, tel. 022 225378, fax. 224116, mob. 068262230

Cerinţe faţă de candidaţi – Experţi

Cunoaşterea obligatorie a limbii române şi a limbii ruse. Cunoaşterea limbii engleze va constitui un avantaj.

Studii superioare în domeniile pentru care aplică candidatul.

Cel puţin 5 ani de activitate în domeniul pentru care aplică candidatul.

Experienţă anterioară în efectuarea cercetărilor în domeniul pentru care aplică.

Experienţă de analiză comparativă a legislaţiei.

Pentru poziţia de expert în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi din partea aplicantului, se solicită experienţă vastă de lucru în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a campaniilor de advocacy.

Abilităţi demonstrate sau aptitudini în vederea lucrului cu informaţia, lucrului în echipă, analiză, sinteză.

Cerinţe faţă de candidat – Consultant Relaţii Publice

Cunoaşterea obligatorie a limbii române şi a limbii ruse. Cunoaşterea limbii engleze va constitui un avantaj.

Studii superioare în domeniul jurnalisticii şi ştiinţe ale comunicării.

Experienţă în scrierea articolelor despre persoanele cu dizabilităţi.

Cel puţin 2 ani de activitate în domeniul jurnalism, comunicare şi relaţii publice.

Cunoştinţe în domeniu: cadrul normativ privind mijloacele de informare în masă; codurile internaţionale şi naţionale profesionale şi etice în domeniul relaţiilor cu publicul, bazele sociologiei şi psihologiei; regulile privind compoziţia (structura, conţinutul) şi stilul articolelor, adresărilor, discursurilor în public; metodele de culegere şi prelucrare a informaţiei cu utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne etc.

Experienţă de activitate în cadrul campaniilor de advocacy şi în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

Responsabilităţile Experţilor le puteţi găsi în Termenii de referinţă gasiti pe:

http://advocacy.md/?l=ro&a=1&i=145

Responsabilităţile Coordonator Relaţii Publice le puteţi găsi în Termenii de referinţă gasiti pe:

http://advocacy.md/?l=ro&a=1&i=144

Persoanele interesate vor expedia dosarul la adresa electronică info@advocacy.md nu mai târziu de 16 decembrie 2011.

Dosarul de aplicare va conţine:

CV-ul aplicantului actualizat.

Oferta financiară, în care se va indica numărul de zile necesare pentru efectuarea lucrărilor respective şi costul estimat pentru o zi de lucru.

Vor fi invitaţi la interviu doar aplicanţii preselectaţi, care vor corespunde cerinţelor de calificare.

Documentul are 11 capitole și se referă la protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități și nediscriminarea în sferele muncii, educației, asistenței medicale, vieții publice și prevede implicarea autorităților publice centrale, dar și locale.

http://unimedia.md/?mod=news&id=41984

La 14 noiembrie, în două farmacii din reţeaua Hippocrates din oraşul Sângerei, unui număr anumit de persoane li s-a oferit preparatul „Glykofit” gratuit. Timp de o zi, Daniela Ivanciuc, studentă în anul patru la Universitatea de Medicină, Facultatea Farmacie a fost prezentă în Farmacia „Prodiafarm”. Ea ne-a spus că a făcut un chestionar cu fiecare pacient care este predispus la diabet zaharat şi cei care suferă de această boală. Datorită răspunsului la întrebări şi acumulărilor punctelor, se constata dacă persoana este predispusă sau suferă deja de diabet zaharat.

Potrivit informaţiei oferite deAdela Racu, diriginte farmacist la Farmacia „Prodiafarm”, primii zece pacienţi, după ce au făcut chestionarul şi au acumulat mai mult de 20 de puncte au primit gratuit preparatul „Glykofit”, iar patru pacienţi au avut posibilitatea ca la cumpărarea acestui preparat, al doilea l-au primit gratuit. „Circa la 30 de persoane care au dorit le-a fost măsurat, gratuit, nivelul de glicemie în sânge. Sperăm astfel să aducem şi noi un aport în lupta cu diabetul zaharat care este problema umanităţii la ziua de astăzi”. Odată cu preparatul, pacienţii au primit pliante cu unele recomandări în privinţa ducerii unui mod sănătos de viaţă şi preîntâmpinarea diabetului zaharat. Produsul a fost oferit de Eurofarmaco. Astfel de acţiuni, după cum ne-a spus farmacista Eudochia Tofan, au avut loc şi în farmacia „Diana Şpac”, 10 pacienţi au primit preparatul gratuit, iar trei persoane au cumpărat un produs şi altul l-au primit gratuit.

În raion la evidenţă sunt circa 1740 de persoane care suferă de diabet zaharat, dintre care 15 sunt copii, iar în grupa de risc sunt  circa 8000 de pacienţi.

Natalia CUCU , sursa: www.ecoul.md

După ce a absolvit liceul din oraşul de baştină, Aliona s-a angajat la o întreprindere de instruire şi producere din mun. Bălţi, parte a Societăţii Orbilor din Moldova. Peste un timp,Aliona a  fost concediată pe motiv că angajatorul a decis să reducă numărul muncitorilor. Ştiind că nu îi va fi greu să se angajeze în altă parte, tânăra s-a înscris la o facultate. În 2009 ea a absolvit Facultatea de psihologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii de stat ,,Aleco Russo”.

Aliona spune că la facultate colegii au acceptat-o uşor, însă cei care o descurajau erau chiar profesorii. ,,Mare mi-a fost mirarea când profesorii care ne predau lecţii de psihologie şi asistenţă socială mă întrebau ce caut aici şi unde o să mă angajez după ce voi absolvi universitatea”, îşi aminteşteAliona Ciornâi.

Un loc de muncă după doi ani de căutări şi refuzuri

Uneori tânăra se gândea că profesorii poate au dreptate. ,,Timp de doi ani am încercat să mă angajez la zeci de firme şi întreprinderi. Însă, peste tot primeam refuzuri. Nici un angajator nu mi-a oferit măcar şansa să-i demonstrez că sunt aptă de muncă. Se uitau în certificatul medical în care era scris negru pe alb „inapt de muncă” şi îmi făceau semn spre ieşire…”, spune Aliona.

După doi ani de încercări, tânăra a reuşit să învingă sistemul vicios, angajându-se ca profesoară. Ea predă cursul „Deprinderi de viaţă cotidiană” pentru persoane parţial sau total nevăzătoare.Aliona spune că persoanele care şi-au pierdut vederea trec prin momente grele la început. De exemplu, le este frică să ţină un cuţit în mână. Cursul îi ajută pe nevăzători să depăşească aceste clipe.

Persoanele cu dizabilităţi, ignorate de societate

Tatiana Chiper, şefa Centrului naţional de informare şi reabilitare al Societăţii Orbilor, spune că persoanele fără vederea sunt ignorate de societate. ,,Nevăzătorii nu mai au încredere în propriile forţe atât din cauza handicapului, cât şi din cauza indiferenţei celor din jur”, susţine Tatiana Chiper.

La rândul lui,Vitalie Meşter, directorul Centrului de asistenţă juridică pentru persoane cu dizabilităţi, afirmă că deseori la angajare agenţii economici nici nu testează abilităţile profesionale ale persoanei nevăzătoare, refuzând-o din start invocând dizabilitatea. Potrivit lui, în legislaţie lipsesc prevederi care ar permite sancţionarea angajatorilor pentru discriminare, dar şi unele politici care ar stimula încadrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi.

Raisa Dogaru,vicedirector al Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă din mun. Chişinău, susţine că agenţii economici ezită să angajeze persoane nevăzătoare, pentru că întreprinderile suportă costuri suplimentare pentru crearea condiţiilor de muncă pentru ele. „Piaţa muncii din R. Moldova nu este deschisă să accepte angajaţi nevăzători, cu toate că legislaţia în vigoare îi obligă pe angajatori să trateze egal toate persoanele”, mai spuneRaisa Dogaru.

La 30 martie 2007, R. Moldova a semnat Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi a Adunării Generale ONU. Acest act obligă statele membre să promoveze şi să protejeze drepturile acestor persoane.

Potrivit datelor Societăţii Orbilor din Moldova, din cei 9500 de membri doar 120 sunt angajaţi în câmpul muncii, aceştia fiind angajaţi ai întreprinderilor ce aparţin societăţii.

Lilia ZAHARIA, Reporter special Asociaţia Presei Independente

sursa: www.ecoul.md

sursa: www.unimedia.md

 În viaţă adesea sunt întîmplări care împart totul în ”înainte” şi „după”, întîmplări ce schimbă brusc existenţa unui om…  V-aţi gîndit vreodată cum ar fi să nu puteţi discerne între „ce e bine” si „ce e rău” pentru dumneavoastră?

  Anume în această situaţie se află persoanele cu dizabilităţi mintale din Republica Moldova. Acestea sunt excluse de la viaţa socială, plimbîndu-se adesea doar între locuinţă şi instituţii specializate, lucru care le îngrădeşte dreptul de a intra în contact cu un mediu care i-ar putea face să simtă realitatea care îi înconjoară.

Doamna Valentina Mamaliga, mama unui copil cu dizabilități mintale spune că mulţi oameni au reticenţe faţă de persoanele cu dizabilităţi mintale deoarece acestea au o concepţie greşită despre ele, considerîndu-i „inapţi”, „periculoşi”, gata oricînd de a comite o infracţiune. Lucrurile însă nu sunt chiar aşa, cel mai adesea ei sunt supuşi pericolului de a fi trataţi inuman. „Egalitatea între oameni ar trebui sa reprezinte un mod de viaţă existent, nu doar o concepţie care pare imposibil de atins din cauza unor lucruri minore, care în ochii unora iau proporţii colosale.”- spune doamna Mamaliga.

Statul în faţa persoanelor cu dizabilităţi mintale

La întrebarea „Ce ar trebui să facă societatea civilă pentru a preveni abuzurile legate de exercitarea capacităţii juridice a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale?” – Jana Chihai, preşedintele AO „Somato” a răspuns că aceste persoane trebuie să se bucure în primul rînd de protecţie adecvată şi eficientă din partea statului. De exemplu, o persoană ar putea folosi o directivă prealabilă în timpul unei perioade de luciditate pentru a indica tratamentele medicale pe care el sau ea le preferă. În acest sens, atît persoana cu dizabilităţi mintale, medicii, societatea va fi informată că această dizabilitate nu este „o pedeapsă” aşa cum adesea aste perceput, ci este o realitate ce trebuie să fie acceptată.

În ceea ce priveşte Articolul 12 al Convenţie ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, aceasta afirmă că persoanele cu dizabilităţi au dreptul la recunoaşterea capacităţii lor juridice oriunde s-ar afla.  Iar statul trebuie să recunoască faptul că este nevoie ca persoanele cu dizabilităţi să se poată bucura şi ele de asistenţă juridică în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în toate domeniile vieţii.

Tot în acest sens, măsurile înterprinse de stat trebuie să fie adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi la sprijinul de care ar putea avea nevoie în exercitarea capacităţii lor juridice. La 9 iulie 2010 Moldova a ratificat Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, astfel încît legislația trebuie adaptată treptat în conformitate cu cerinţele CDPD.

Capacitatea juridică limitată versus incapacitatea

Convenţia, de asemenea, realizează că unele persoane cu dizabilități ar putea necesita sprijin în exercitarea capacității lor juridice. Diferite persoane vor avea nevoie de diferite niveluri şi forme de sprijin.  Unii oameni vor avea nevoie de sprijin de la caz la caz, în funcţie de starea lor şi felul de tranzacţii în care sunt implicați. Alte persoane vor avea nevoie de sprijin permanent, dar numai în ceea ce priveşte anumite activităţi. Alţii ar putea avea nevoie de sprijin 100 de procente sau comprehensiv.

Ion Cibotărică, jurist al Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi a menţionat că: „Este important de subliniat faptul că capacitatea limitată de exercițiu este diferită de incapacitatea de exercițiu. Incapacitatea de exercițiu se referă la forme tradiţionale de înlocuire a voinței unei persoane cu dizabilități de a lua decizii juridice şi de altă natură de către un curator/tutore.” Acesta a mai adăugat : “În cazul capacității limitate de exercițiu, decizia îi aparține persoanei cu dizabilități. Cineva este desemnat în scopul de a sprijini persoana în procedeul de luare a deciziilor, să explice chestiuni în cazul în care aceste explicaţii sunt necesare, să interpreteze semnele pe care le-ar putea face persoana şi aşa mai departe. Totuși persoana cu dizabilități trebuie să rămînă a fi factorul de decizie.”

Modelul capacității limitate de exercițiu își are provocarile sale

De asemenea, persoanele instituţionalizate sunt mai vulnerabile de a fi lipsite de sprijin şi există o tendinţă tot mai mare de a se baza pe incapacitatea de exercițiu.  Ar putea apărea o întrebare vis-a-vis de faptul dacă nivelul de dezvoltare ar putea afecta stabilirea şi menţinerea unor reţele de sprijin.

În acest sens, complexitatea cadrului legislativ şi de politică ar putea fi o provocare pentru Republica Moldova pentru că ar putea, în fapt, transforma capacitatea limitată de exercițiu într-o opţiune mai bună şi mai facil de pus în aplicare şi de menţinut.

Prevederi şi standarde internaţionale

În luna septembrie 2011 Republica Moldova l-a avut ca oaspete pe Dl. Gabor Gombos, membru al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dezabilități, activist de frunte de talie mondială în promovarea drepturilor omului, recunoscut pentru meritele sale deosebite în protecția persoanelor cu dizabilități psihosociale și intelectuale. Domnul Gombos a oferit suport guvernului în calitate de expert internațional în procesul de reformare a sistemului capacitații legale în Republica Moldova. În acest sens expertul a subliniat că dreptul internaţional şi european prevede egalitatea şi non-discriminarea cu privire la capacitatea de exerciţiu a persoanelor cu dizabilităţi.

Legislaţia Republicii nu este  în conformitate cu aceste cerinţe, deoarece în conformitate cu statutul curent al “tutelei”, capacitatea de exerciţiu ar putea fi anulată pentru un număr de motive. Multe ţări care au ratificat Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi sunt acum în proces de modificare a legislației privind capacitatea juridică și tutelă în conformitate cu standardele internaționale.

Dl. Gabor Gombos propune în acest sens excluderea posibiliăţii de lipsire de capacitate de exerciţiu, aşa după cum este stipulat în prezent în dispozițiile Codului Civil a Republicii Moldova) şi reglementările conexe precum şi recunoaşterea legală a dreptului la capacitate juridică deplină a tuturor persoanelor, fără discriminare pe bază de dizabilitate.

      Moldova în derivă

Anual în Republica Moldova, sunt complet lipsite de capacitate de exerciţiu până la 250 de persoane cu grad diferit de dizabilităţi mentale. Multe dintre cererile de privare de capacitatea de exerciţiu au loc înainte de plasarea într-o instituţie rezidenţială sau acţiuni ce ţin de dispunerea de proprietatea persoanei în cauză.

În prezent, în Republica Moldova nu există nici un sistem legal sau practic pentru a oferi un remediu proporţional, protejat, avînd în vedere gradul funcţional/capacitatea mintală al persoanei.

Acest interviu este realizat de Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova.

 Opiniile exprimate aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Autor: Mariana Ţîbuleac

Sursa: www.timpul.md din 2 decembrie 2011